”Am continuat să verific situația lui de acasă, vorbeam de cel puțin două ori pe zi și emoțiile au fost în cele din urmă pozitive. Se pare că tot ce avem nevoie în situațiile grele este să știm că cei din jur ne sunt alături. Totul s-a terminat în ziua în care doamna R. a fost externată. Soțul ei a așteptat-o acasă cu mâncare gătită de el, curățenia din casă o făcuse ca de sărbători, geamurile luceau, atmosfera era emoționantă. Încă mai vorbim, ca prieteni. Îmi iubesc serviciul și colegii. Simt că totul contează.”
S-a scurs un an de când, sub amenințarea pandemiei, oameni și familii din Sectorul 6 se confruntă periodic cu pericolul contactării virusului și urgența de a sta izolați în propriile locuințe. Pentru cei care au neșansa de a fi declarați pozitivi sau contacți ai celor pozitivi, sprijinul atât de necesar în procurarea de alimente, medicamente și alte produse de bază a venit din partea rudelor, vecinilor sau prietenilor. Pentru cei singuri, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6 și-a asumat de la început rolul de prieten și susținător. Prin intermediul unor profesioniști precum Nicu D., autorul cuvintelor de mai sus.
Activitatea de susținere la domiciliu a persoanelor din Sectorul 6 aflate în regim de izolare este un proces complex, care implică resurse umane și materiale considerabile și care a strâns, până azi, cifre impresionante: Au fost contactate 7500 persoane, au primit sprijin 1781 familii cu 3494 membri, s-au distribuit 1065 pachete cu alimente pentru adulți, 166 pachete cu alimente pentru copii, 7882 litri de apă și 516 seturi de igienă.
La un an de când venim la ușa persoanelor izolate, atunci când nimeni altcineva nu o face, am întâlnit numeroase situații dramatice și am primit multe semne de recunoștință - afirmă lucrătorii DGASPC Sector 6 implicați în acest efort de solidaritate.
Au fost numeroase cazuri de atacuri de panică, șoc al diagnosticului care împiedică persoana afectată să se implice în treburile gospodărești elementare, să se îngrijească pe sine și pe ceilalți membri ai familiei. Au fost persoane incapabile să se dea jos din pat, concentrate asupra fiecărui simptom, amplificând emoțional cel mai mic semn de disconfort. Situații de depresie majoră, mai ales la persoane vârstnice și singure, precum și senzații autoinduse de durere și sufocare. Atunci când impresia generală este de prăbușire, când apar sentimente de teamă, regret și vinovăție, rolul psihologului este esențial. Au fost persoane care, în ciuda stării generale precare, refuzau internarea în spital din cauza prejudecăților privind sistemul de sănătate. A convinge o astfel de persoană să meargă la o unitate medicală este echivalent cu a-i salva viața, au învățat pe parcurs toți cei implicați în acest program.
Orele alocate în fiecare zi a săptămânii, de dimineață și până seara, întreg efortul depus de profesioniști și-au găsit răsplata în gesturile de mulțumire, zâmbetele recepționate uneori prin telefon și sentimentul datoriei împlinite. Asta până când totul va fi din nou bine, cât mai curând!
Rețele sociale
